2015:
Mostra nueva dedicheda ala chiena de Gherdëina

L Museum Gherdëina giapa tl 2015 na lerch sëuraprò tla Cësa de Cultura a Urtijëi, ulache l unirà njinià ite na mostra permanënta dedicheda ala storia dl lëur dla chiena dal 18ejem secul insù nchin a nosc tëmps. Tlo unirà prejenteda da nuef la rica documentazion de roba da fé damat culezioneda da bera Giuani Senoner da Vastlé ti ani danter la doi vieres, l unirà mustrà per l prim iede nce la culezion de juesc de lën dla firma SEVI di ani 1930-1980 y autra dunazions sciche chëla dla firma Josef Comploj di ani 1920-1960. L proiet vën a se l dé cun l sustëni dl Chemun de Urtijëi, dla Provinzia de Bulsan y dla Region.

L Museum Gherdëina chier mo vedla fotografies de persones o families che zipla, torna, depënj roba da fé damat y pec nteressanc per chësta mostra, coche vedla massaria adurveda per la produzion de chiena. L cunzet vëija nce dant de traté l argumënt dl´ëiles che ova scumencià l cumerz di zandli y l mond di mëndri tl juech. L vën perchël ënghe crì n vedl puntl y vel juech che ie unì dat inant tres plu generazions.
Chiche essa vel nfurmazion de nteres o pez da sëurandé ie prià bel de tò su cuntat cun l Museum Gherdëina (tel. 0471 797554, info@museumgherdeina.it).

“Cramaices, mazòcules y tica-taca”

Proiet de mostra dedicà ala storia dla chiena de Gherdëina

La chiena de Gherdëina à na storia duta sia.
L ie la storia dla families dla valeda, dl’evoluzion dla cultura dl juech y dla relazions de Gherdëina cun l rest dl mond.

“The toy valley of the word”
I juesc de lën de Gherdëina ie jic ora per la zitieies de duta l’Europa y nce sëura la gran eghes via. Gherdëina à ncueicundì n turism inernaziunel. La popes de lën, i cramaices y tica-taca ova bele faszinà i prim turisć dl Otcënt che tlamova Gherdëina “the toy valley of the world” – la val di juesc dl mond. La roba da fé damat de Gherdëina descëida ora pra i granc i biei lecorc dla nfanzia, per i mutons n mond de fantasia, atrazions magiches, tecniches de muvimënt da ulëi ntënder y se studië ora nstësc y dut l auter che la imaginazion dl pitl lascia pro.

Percie pa na mostra sun la storia dla chiena?
L Museum Gherdëina uel dediché na esposizion a chësc argumënt y à nsci gën azetà la pruposta dl Chemun de Urtijëi de pudëi se nuzé a chësc fin dla gran sala bas ite tla Cësa de Cultura. L proiet de mostra ie unit nvià via dl 2013 cun l sustëni dla Repartizion di Museums y dla Cultura Ladina. Valutan la luegia dla mostra te n raion da jì a pé tambën che l aspet dl marketing iel unit tëut la dezijion de dediché la mostra nueva ala storia dla chiena per cater rejons: valorisé la culezion rica dl Museum tres na mostra inuvativa, sustenì la memoria storica dantaldut pra i jëuni, dé n impuls ala tradizion criativa tres proiec inuvatifs cun la Scoles, y nia per ultim arichì la destinazion de Gherdëina a bën dl turism dla valeda.

Nrescida y lëur fat
L cunzet dla mostra ie unit laurà ora te na grupa de lëur dl Museum cun l Studio exhibit de Viena per l design. La mostra uel vester de cualità inuvativa auta y vëij danora nce stazions multimedieles y interatives per uni grupa d’età. Per ruvé al cunzet finà iel unit laurà tres n ann y mez y metù mpé na rë de culaburazion danter la grupa de lëur dl Museum y persones esternes, ulenteres y cumpetëntes tla materies di argumënc singuli.
L ie unit cialà tres pez per pez duta la culezion storica de chiena purteda adum da bera Giuani da Vastlé coche nce d’autra culezions plu jëunes che ne ie tl mumënt nia n mostra, la culezions di ani 1930-1940 y la culezion dla SEVI di ani 1950-1980, de n dut passa 1000 pec. Valutan de plu aspec de nteres iel unit fat na selezion di obiec da mëter ora tla mostra nueva. N à nce cris adum da privac documënc, fotografies y d’autri esponac che manciova mo. L ie unit elaburà l fil cueciun dla mostra, fat tuedes spezifiches n cont dl cuntribut dl’ëiles y di mutons ala ndustria dl artejanat. N se à fat n cheder plu sot dla produzion de chiena danter la doi vieres y dadedò, dantaldut ënghe dla storia dla firmes SEVI y ANRI.
N mpëni particuler ie stat chël de crì su y rujené cun de vedla jënt sëura i 80 ani te Sëlva, te Santa Cristina y Urtijëi, che à mo sapù da cunté dla vedla maniera de fé chiena te si families. Si testemunianzes vivudes, che ie de gran valor per tramandé inant la storia ai jëuni, ie unides documentes cun filmac che sarà pona nce da udëi tla mostra. Bel iel oradechël stat a rujené cun persones che à n iede laurà per la firma SEVI y cun si patrons coche nce cun d’autri ferleigheri.

La tematiches dla mostra
La mostra dal titul de lëur “Cramaices, mazòcules y tica-taca” conta per l prim iede la storia de marueia de passa 200 ani dl lëur dla chiena te Gherdëina y si valedes ujines, cun i auc y i basc do la doi vieres mundieles nchin su a ncueicundi. La storia cunteda tla mostra pëia via da ulache dut à nscumencià ntlëuta, ntëur al 1600, canche la valedes ladines ova arjonj l lim de si balanz danter populazion y tiera cultiveda, y i jëuni messova jì a se abiné ora setores de produzion nueves. L’esposizion uel mustré su l cuntribut dl’ëiles al svilup dl artejenat, dala ndustria di zandli al ziplé pra penic al depënjer i juesc per i mëndri. N argumënt ie nce l aspet ecologich dla nuzeda ntensiva dl bosch per la materia prima. L vijitadëur dëssa pudëi se fé n cheder vif dl lëur tla stues trasfurmedes te lauratueresc ntan l’ena, dl mond di vedli marcëi ora per l’Eruopa, y viver pea la ntraunides di prim crameri y l cumerz urganisà di gran ferleigheri dl 1900 nchin ala ultima produzion de juesc dla firma SEVI. L mond di mëndri y dl juech de lën cun for d’autri articuli y motifs che se dejëuj var a var cun l svilup ndustriel y soziel dl ultim secul. Mutons che à laurà pea a cësa y mutons che à fat damat cun i juesc de Gherdëina dëssa ruvé adum tla mostra. Dai tëmps d’or ala crises economiches nchin su ala ndustria dl turism de ncueicundi ie l tema dl juech n impuls creatif y n motor per l’economia.

Na mostra inuvativa per granc y pitli
La mostra ie penseda per granc y pitli y per families. L’architetura tën nce cont de vijitadëures cun handicap fisich, omans cun bagli y grupes, la pieta lueges da senté y na mëisa da fé damat per pitli y granc. Pra la stazions interatives iel preudù recostruzions de articuli da pudei pië ite, pra la stazions multimedieles films y registrazions audio de ntervistes cun la jënt. Touchscreens pieta de pudëi ti cialé ai biei vedli catalogs mo depënc a man. La nfurmazions y la ntervistes pon scuté su tres audioguides te almanco 5 rujenedes.
Per i mëndri o families o la tlasses iel da pudëi se senté ju y cialé pro dal vif a n teater de na profesciunista cun cëves de Pulcinela ziplëi te Gherdëina.
La 8 ijules tematiches cun 11 capituli dla storia che jon a cunté se dejëuj n turond ntëur ala mëisa dl lëur. Tres n sistem che mëina i/la vijitadëures tres la mostra possa chisc jì do al percurs dat dant o se muever aldò de preferënzes persuneles y abiné for inò l fil cueciun dla mostra.
Na “dutch doll”, una dla popes de lën unida ju dala tofla de mostres de uni mesura y grandëza y che possa sté per la truepa generazions de ëi y ëiles che à ziplà, turnà y depënt unirà animeda per saludé y acumpanië l vijitadëur, la vijitadëura tres duta l’esposizion.
La ultima pert ie nfin reserveda ai proiec di jëuni, che possa tlo presenté si lëures y judé pea nsci a mantenì vif l nteres.

Se mbincion che la iscumenciadiva per la mostra nueva sun la chiena tla Cësa de Cultura posse jì a bon fin y davanië l sustëni che ie mo debujën tl nteres de duta la cumenanza dla valeda. Se mbincion nce de pudëi abiné cun la Union di Ladins na soluzion per la restruturazion dla Cësa di Ladins, ajache l Museum Gherdëina à mo n grandiscimo potenzial de patrimone storich-culturel y artistich che lascëssa pro de lauré ora truepa d’autra mostres sun tematiches de nteres local y internaziunel.

N gra de cuer ulons fé avëi tres la Usc di Ladins a duc canc che à partì nosc nteres y ntusiasm per l proiet de chësta mostra y che à judà pea cun gran legrëza y idealism cun si nrescides, mprësć y dunazions de valor per realisé l cunzet presentà dessëura.

Per la grupa de lëur dl Museum Gherdëina
Paulina Moroder, diretëura

Duta la fotos: © Museum Gherdëina