LAD | ITA | DEU | ENG

Di nternaziunel di museums
dumënia, ai 20 de mei 2012
Di dla porta davierta, 10.00–18.00

Ntreda debant

14.00–18.00:
„Chi vivova pa dan 2300 ani te Gherdëina? Co se furniva pa la jënt?“
Prugram sul tëmp dl fier te Gherdëina dedicà al furnimënt per pitli y granc


Cie che la fibules de Col de Flam nes conta
Cie restëssa pa de nosc guant do 2300 ani? Povester na stlujura zip, n valguna nietes y vel buton? Dal guant dl tëmp dl fier nes ie restedes truepa bela fibules che vën cunservedes tl Museum de Gherdëina.
Ve nvion de cuer a nes acumpanië sun chësc viac faszinënt tl tëmp dl fier te nosta valeda. Deberieda ulons sperimenté cun fibules y draps coche cialova ora l furnimënt dla jënt che vivova tl raion de Gherdiëina dan 2300 ani.

Tl lauratuere archeologich ulons sëurapro modelé cun vo tel pitla scudeles de mauta, se lascian ispiré dala formes y dai urnamënc preustorics.

Sëis de cuer nviei a fé pea!
La grupa de mediazion culturela dl Museum Gherdëina


Danora:

Cunferënza cun l dut. Umberto Tecchiati
“Scuviertes archeologiches nueves a Urtijëi”
n juebia, ai 17.05.2012 dala 20.30
tla Cësa de Cultura, plaza San Durich a Urtijëi

L archeologh Umberto Tecchiati, diretëur dla giavedes y ispetëur de raion pra l Ufize Bëns archeologics dla Provinzia Autonoma de Bulsan presenterà cun diapositives la nuviteies archeologiches sun i sic preustorics dl tëmp dl fier a Urtijëi - Ciamp da Mauriz, streda Roma y Col de Flam -, che à giapà l’atenzion dla cumenanza scientifica.

Tla rujeneda taliana
Ve prion bel de Ve nuzé dl garage „Stazion“ per lascé ju i auti.



La grupa de culaburadësses dl Museum che à judà pea de ulentariat cun legrëza y cumpetënza a mëter a jí l'ativiteies manueles sul argumënt "Chi vivova pa dan 2300 ani te Gherdëina?". Da man ciancia: Margareth, Monika, Marie-Theres, Ivana, Thea, Roswitha y Elisabeth
La grupa de culaburadësses dl Museum che à judà pea de ulentariat cun legrëza y cumpetënza a mëter a jí l'ativiteies manueles sul argumënt "Chi vivova pa dan 2300 ani te Gherdëina?". Da man ciancia: Margareth, Monika, Marie-Theres, Ivana, Thea, Roswitha y Elisabeth
Fé do cun fiertrat de ram la fibules de Col de Flam per les adurvé a se furní cun i draps
Fé do cun fiertrat de ram la fibules de Col de Flam per les adurvé a se furní cun i draps
Tiejer na vëta cun lana de biescia ntënta a man
Tiejer na vëta cun lana de biescia ntënta a man
Purvé ora coche se furniva la jënt dan 2300 ani
Purvé ora coche se furniva la jënt dan 2300 ani
Purvé a modelé cun mauta pitla scudeles se lascian ispiré dala formes y dai urnamënc dla ceramica tl tëmp dl fier abineda sun Col de Flam, pra l Lech Sant y sun Pic
Purvé a modelé cun mauta pitla scudeles se lascian ispiré dala formes y dai urnamënc dla ceramica tl tëmp dl fier abineda sun Col de Flam, pra l Lech Sant y sun Pic
Purvé a modelé cun mauta pitla scudeles se lascian ispiré dala formes y dai urnamënc dla ceramica tl tëmp dl fier abineda sun Col de Flam, pra l Lech Sant y sun Pic
Purvé a modelé cun mauta pitla scudeles se lascian ispiré dala formes y dai urnamënc dla ceramica tl tëmp dl fier abineda sun Col de Flam, pra l Lech Sant y sun Pic
Purvé a modelé cun mauta pitla scudeles se lascian ispiré dala formes y dai urnamënc dla ceramica tl tëmp dl fier abineda sun Col de Flam, pra l Lech Sant y sun Pic